Monday, April 23, 2012


Protejează-ți materia cenușie – mergi pe jos


           creier bătrân                            creier tânăr
Începând din adolescență, cu toții începem să pierdem din celulele cerebrale. În consecință, creierul nostru se micșorează treptat și implacabil (compară creierul bătrân din imaginea din stânga cu cel tânăr din dreapta). De fapt, până la vârsta de 80 de ani, creierul va ocupa cu 15% mai puțin spațiu în craniu decât în tinerețe. Totuși, cu toate că de-a lungul maturității creierul pierde din ce în ce mai multe celule, cunoștințele și repertoriul nostru de  competențe continuă să crească, pe măsură ce acumulează din ce în ce mai multă experiență. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, în ciuda scăderii graduale a numărului de celule cerebrale de-a lungul anilor, conexiunile dintre rețelele neuronale aflate într-un raport de comunicare intenisvă și regulată sunt revitalizate în mod selectiv. Aceast lucru înlesnește creșterea eficienței în executarea proceselor mentale pe care aceste rețele le susțin. Astfel, pe măsură ce îmbătrânim, putem face mai mult cu mai puțin. Din păcate, pentru noi toți, întotdeauna vine un moment în care gradul de pierdere a celulelor cerebrale este atât de mare încât funcțiile mentale încep să se degradeze. Cu alte cuvinte, dacă am putea trăi cu toții veșnic, în mod  inevitabil am fi loviți de demență la un moment dat.

Deși nu putem opri complet procesul de pierdere a materiei cenușii, vestea bună este că îi putem încetini progresia. Un studiu efectuat în octombrie 2010 la Universitatea din Pittsburgh și publicat în revista „Neurology” descrie influența exercițiului fizic regulat asupra ratei de reducere a volumului creierului și a funcției cognitive la un număr de 299 de persoane în vârstă.
S-a observat că indivizii din acest grup, cu o vârstă medie de 78 de ani, care au mers mai mult de 10  kilometri pe săptămână au avut o rată de pierdere a materiei cenușii semnificativ mai scăzută și, prin urmare, un grad mai scăzut de deteriorare cognitivă. Cu cât distața parcursă pe jos în fiecare săptămână, timp de 9 ani, era mai mare, cu atât era mai redusă scăderea în volum a lobului frontal, a lobului occipital, a cortexului entorhinal, si cel mai important, a hipocampusului. Hipocampusul joacă un rol vital în formarea memoriei pe termen lung.
Acest lucru ridică întrebarea – cum și de ce încetinește exercițiul fizic ritmul de micsorare a materiei cenușii? O posibilitate interesantă este aceea că mersul regulat pe jos ar putea crește rata de reînnoire a celulelor cerebrale, un proces cunoscut sub numele de neurogeneză. Această stimulare a reînnoirii celulelor cerebrale ar putea ajuta la compensarea pierderii celulelor îmbătrânite.

Dovezile care susțin această ipoteză provin din cercetările efectuate cu mai bine de un deceniu în urmă, sugerând faptul că într-adevăr,  cel puțin în cazul creierului șoarecilor, exercițiul fizic crește rata neurogenezei.
Nu se știe cu exactitate de ce se întâmplă acest lucru, dar având în vedere că hipocampusul este puternic implicat în orientare, în special atunci  când vorbim de flexibilitatea în a găsi cel mai bun traseu din punctul A în punctul B, este clar că activitatea fizică poate declanșa producerea de celule noi în această zonă a creierului. Un număr mare de neuroni în hipocampus ar ajuta probabil la creșterea capacității de memorare a rutelor și reperelor întâlnite pe parcursul explorării împrejurimilor.
Acest lucru ar putea da practic un avantaj vital de supraviețuire, ajutând-ui pe oameni să nu se piardă. De-a lungul a mii de ani de evoluție a speciei noastre, dezorientarea era probabil un mod excelent de autoeliminare din fondul genetic, cei cu o neurogeneză hipocampală produsă de mișcare având astfel șanse mai mari de supraviețuire. Aceasta poate explica într-un mod plauzibil (dar în nici un caz concret) de ce persoanele mai în vârstă care fac exerciții fizice în mod regulat par să aibă mai multă materie cenușie și o funcție cognitivă superioară celor care nu fac mișcare.
Oricare ar fi explicația reală, este clar că dacă vreți să vă mențineți judecata sănătoasă pentru mai mult timp, probabil este o idee bună să faceți plimbări regulate pentru tot restul vieții.

Traducere de ISimon    Sursa

Wednesday, April 18, 2012

Al șaptelea simț





Din copilărie, suntem învăţaţi că organismul uman are cinci simţuri. Cu siguranță le putem recita pe toate: vederea, auzul, pipăitul, gustul, și mirosul. Această listă a rămas neschimbată de pe vremea lui Aristotel. Pentru majoritatea oamenilor, un "al șaselea simț" se referă fie la unul din afara domeniului ştiinţific, fie la unul pe care pur şi simplu majoritatea oamenilor nu îl au.

Cu toate acestea, dacă întrebăm un neurolog câte simțuri are corpul uman...
Read more...

Monday, April 16, 2012

Pădure străveche conservată în cenușă



Pădure străveche conservată în cenușă



Acum aproximativ 298 milioane de ani, cenușa vulcanică a îngropat o pădure mlăștinoasă, conservând o mulțime de detalii ale florei din regiune. Oamenii de știință au descoperit plantele fosilizate în nordul Chinei de astăzi.

Monday, April 9, 2012

Turnul lui Tesla



În 1905, o echipă de muncitori în construcții dintr-un sătuc din Shoreham, New York, au lucrat la ridicarea unei structuri cu adevărat extraordinare. În decursul mai multor ani, bărbații au reușit să monteze cadrul și instalația electrică a Turnului Wardenclyffem, înalt de 57 de metri, în ciuda unor derapaje bugetare severe și a câtorva dificultăți tehnice.

Proiectul a fost supravegheat de către creatorul său, excentricul dar ingeniosul inventator Nikola Tesla (10 iulie 1856 – 7 ianuarie 1943). În vârful turnului său a fost așezată o cupolă de cincizeci și cinci de tone din metale conductoare, iar sub ea se întindea un sistem de ...

Read more...